Ansamblul bisericii „Înălţarea Sfintei Cruci” din Pătrăuţi

  
În urma observaţiilor directe a stării de conservare a monumentului şi a discuţiilor avute cu preotul paroh Gabriel Herea, s-a constatat că:

1. În interiorul monumentului sunt vizibile următoarele probleme: 

• În pronaos, arcele de nord şi sud sunt puternic deteriorate (Foto 1, 2). În această încăpere procesul de conservare-restaurare a picturii murale a fost oprit, în aşteptarea rezolvării problemelor apărute la structura bisericii. 
• În pronaos, în zona inferioară, în lacunele statului suport ce ajung până la zidărie, se face simţită prezenţa unui atac biologic (Foto 3, 4). Menţionăm, că această degradare a picturii murale evoluează în mod negativ odată cu trecerea timpului, iar atacul biologic prezent se poate extinde pe zonele proaspăt restaurate.
• În naos, se desfăşoară lucrări de restaurare a picturii murale, de către o echipa condusă de expert restaurator Ion Chiriac, momentan, datorită anotimpului rece lucrările sunt sistate.
• Iconostasul necesită intervenţii de conservare – restaurare (Foto 5, 6). 
• În altar, în urma decapării parţiale a mortarelor din intervenţii anterioare şi a sondajelor stratigrafice, realizate pe calotă, s-a observat pierderea rezistenţei mecanice a cărămizilor din structură zidăriei. 

2. La exteriorul bisericii se observă mai multe forme de degradare determinate de acţiunea factorilor fizici, chimici, biologici, umani:

• Posibile desprinderi la plăcile de ceramică de pe turlă şi abside (Foto 7, 8).
• Pe partea de sud a bisericii (în firidele de pe absida de sud, dar şi pe faţada de sud în zona superioară a soclului), sunt vizibile lacune în mortarul de intervenţie anterioară care îmbracă biserica (Foto 9, 10).
• Trotuarul şi rigola din jurul bisericii se află într-o starea precară de conservare, în special pe partea de nord a monumentului, manifestată prin prezenţa agenţilor biodeteriogeni şi a pierderii aderenţei mortarelor de rostuire pe alocuri (Foto 11).
• Umiditatea din jurul monumentului, a întreţinut dezvoltarea atacului biologic de pe trotuar, care s-a extins şi la nivelul soclului, determinând totodată şi pierderea aderenţei mortarului de rostuire dintre pietrele folosite la ridicarea acestuia. În consecinţă în zona inferioară a soclului se poate observa friabilizarea pietrei şi naşterea lacunelor în structura soclului, atât pe nord, cât şi pe vest (Foto 11, 12, 13).

3. Acţiunea factorului uman este vizibilă pe toţi pereţii bisericii atât la interior, cât şi la exterior, prin numeroasele incizii de toate felurile şi mărimile care mutilează pictura murală (Foto 14, 15).

4. Acoperişul din şindrilă al bisericii şi al turlei, fiind străpuns în mai multe locuri, nu mai asigură izolarea monumentului la ape meteorice, infiltraţiile contribuind la deteriorarea stratului suport şi a stratului de culoare. Formele de degradare se pot observa chiar de la nivelul solului: prezenţa atacului biologic determinat de muşchi, lichenii, alge, fungi (Foto 17, 19), dar şi lacune, găuri realizate de păsări (ciocănitori) (Foto 16), infiltraţii (Foto 18). Ca urmare învelitorile nu-şi mai pot îndeplini rolul lor funcţional, de protecţie, contribuind la determinarea şi accelerarea degradărilor componentelor ansamblului monumental.

5. Instalaţia electrică este deteriorată, subdimensionată şi cu reparaţii improvizate, constituind un factor de risc pentru integritatea monumentului, fiind o sursă de incendiu.