Încercând să regăsesc, prin prisma istoricului de profesie, cealaltă faţă a României, mi-am dat seama că noi românii avem, de fapt, o unitate culturală solidă concretizată în graniţe „ascunse”, după plastica expresie a lui Theodore Mommsen, marele epigrafist al Imperiului Roman, o unitate mai solidă decât cea spectral politică. Şi, am încercat, mai zilele trecute, să aflu, care este expresia culturală a unităţii româneşti, într-un interviu pe care i l-am luat preşedintei filialei „Arboroasa” a Asociaţiei „Pro Basarabia şi Bucovina”, doamna profesoară Paraschiva Abutnăriţei.

- Care este scopul, mai exact, al înfiinţării filialei „Arboroasa” a Asociaţiei „Pro Basarabia şi Bucovina”?

- Asociaţia culturală „Pro Basarabia şi Bucovina” a fost înfiinţată în anul 1990, imediat după Revoluţie, şi are, în momentul de faţă, peste 30 de filiale în ţară. Filiala „Arboroasa” s-a înfiinţat în martie 1992 prin strădaniile doamnei profesoare Taţiana Vladguga, care este refugiată de la Cernăuţi-ea este acum în etate de 85 ani- dar încă activă, scrie versuri, având deja şase volume publicate. Asociaţia fiind culturală este non-profit şi, deci, neimplicată politic, iar scopul ei declarat este cunoaşterea istoriei, culturii şi a tradiţiilor comune ale românilor din ţară, din Nordul Bucovinei şi din Basarabia. Românii din Nordul Bucovinei ne-au atras dealtfel atenţia să nu mai spunem Bucovina de Nord deoarece aşa recunoaştem existenţa a două Bucovine, iar în realitate este una singură. Un alt motiv al înfiinţării acestei asociaţii este păstrarea identităţii naţionale prin realizarea de legături culturale în primul rând cu membrii comunităţii româneşti din cele două provincii.

- Ne puteţi face un scurt istoric al asociaţiei dvs., pentru cei care nu vă cunosc?

- Prima preşedintă a filialei a fost, aşa cum am subliniat, doamna profesoară Taţiana Vladguga, apoi s-au succedat la conducere şi alţi preşedinţi. Eu m-am întors la Vatra Dornei, pentru ca am predat la Botoşani (Limba şi literatura română, n.a.), şi mă aflu la conducerea filialei din anul 2004. Preşedintele asociaţiei la nivel naţional este un angajat al Muzeului Naţional de Istorie al României, domnul Ielenici. Eu ştiam despre asociaţie şi activităţile acesteia pentru că eram în legătură cu doamna Guga şi m-am implicat în activităşile asociaţiei , apoi fostul preşedinte a renunţat iar membrii m-au ales pe mine în această funcţie.

- Câţi membri are filiala?

- Da, avem aproximativ 45 de membri la care se adaugă şi 20 de elevi de liceu (colegiu, cum se spune), noi dorind să antrenăm cât mai mulţi tineri, pentru ca aceştia să cunoască realităţile, să interacţioneze cu tineri din Nordul Bucovinei şi Basarabia.

- Concret, ce gen de activităţi aţi derulat?

- Vicepreşedinta noastră, care este profesoară de liceu, Romanica Jenica, a realizat două parteneriate, în cadrul acţiunilor transfrontaliere, cu cei din localităţile Boian şi Floreşti (Rep. Moldova). S-au organizat excursii reciproce în cadrul unui schimb de experienţă. Noi cu cei din Republica Moldova, timp de cinci ani, sub preşedintele Vladimir Voronin, am cam pierdut legătura, acum reînnodând-o. S-au donat foarte multe cărţi din partea noastră, în primul rând literatură română, dar şi manuale şcolare, care nu se pot utiliza la predare, însă le folosesc cadrele didactice pentru informarea elevilor. Cărţi donate deopotrivă în Rep. Moldova şi în Nordul Bucovinei. În fiecare an participăm la sărbătoarea „Limba noastră cea română” de la Cernăuţi, eveniment ce se desfăşoară de obicei în a doua duminică din septembrie. Anul trecut a fost cea de-a XX-a ediţie, iar noi am fost acolo 20 de persoane din Vatra Dornei. Având în vedere că s-au normalizat lucrurile în Basarabia, vom strânge relaţiile cu românii de acolo. Avem în plan o excursie la care vor participa mai multe persoane, inclusiv cu cei care şi-au dorit în anii trecuţi, dar nu au putut merge. Tot atunci am reuşit să strângem o sumă de bani pentru a sprijini refacerea mormintelor unor români de seamă care îşi dorm somnul de veci în cimitirul din Cernăuţi: Aron Pumnul, I.G. Sbiera şi alţii. Sunt 11 academicieni de origine română.

- Cooperaţi cu asociaţii sau persoane din Nordul Bucovinei sau din Basarabia?

- Cooperăm foarte bine cu Asociaţia „Arboroasa” din Cernăuţi, al cărei preşedinte este scriitorul Dumitru Covalciuc şi cu Societatea pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu” din Cernăuţi, iar din Basarabia avem legături cu profesorii de la Liceul „Alecu Donici” din Floreşti. De asemenea, ne vor ajuta în cunoaşterea realităţilor din Republica Moldova, colegii noştri de la filiala din Iaşi, „Constantin Stere”, cu ei colaborăm foarte bine, preşedinte fiind chiar un profesor universitar venit din Basarabia, Ion Berzia.

- Colaboraţi cu asociaţii ale basarabenilor din România?

- Nu, din păcate, deşi ar trebui, şi avem, fireşte, intenţia să-i contactăm, deoarece ne-am putea sprijini reciproc.

- Care sunt activităţile pe care v-aţi axat în ultima perioadă?

- Am realizat „medalioane” ale scriitorilor din Nordul Bucovinei şi din Republica Moldova. Evocăm personalităţile din afara graniţelor, de exemplu pe regretatul nostru poet Grigore Vieru, iar la înmormântarea sa am avut reprezentanţi. Marcăm întotdeauna momentele istorice importante, precum 24 ianuarie, 28 noiembrie-unirea Bucovinei la România sau 27 martie, unirea Basarabiei la Regat, fiind elementele cheie ale activităţii noastre. Nu am participat în afara graniţelor, ci le-am organizat la noi, în Vatra Dornei. Am intitulat, de pildă, o serie de medalioane „Oamenii Unirii”, amintind de Iancu Flondor din Bucovina sau de Pan Halipa din Basarabia.

- Ce planuri aveţi pentru anul în curs?

- În această săptămână, luni, 22 februarie a.c., vom face o evocare Grigore Vieru, cu ocazia organizării, la Casa Culturii din Vatra Dornei, a unei expoziţii de pictură semnată de maestrul Radu Bercea, deoarece pe 14 februarie, poetul Vieru ar fi împlinit onorabila vârstă de 75 de ani. Tot în aceste zile adunăm bani pentru sponsorizarea editării almanahului „Ţara Fagilor”, care este o publicaţie a românilor din Nordul Bucovinei. Apare, după cum probabil ştiţi, anual şi este coordonat de Dumitru Covalciuc. Am reuşit să strângem, până acum, 3.000 lei, pentru ediţia din acest an al almanahului. În plusstrângem nişte cărţi pentru o bibliotecă românească ce se va înfiinţa în localitatea Vancicăuţi. Un băiat plecat de aici va fi directorul bibliotecii. În perspectivă avem o excursie în Basarabia, ideal ar fi să o organizăm pe 27 martie, dar să vedem dacă reuşim, dacă nu, vom organiza aici o evocare şi vom organiza excursia mai târziu.

- Cum vă finanţaţi aceste frumoase iniţiative culturale?

- Prin autofinanţare, cotizaţii, donaţii. Reuşim să nu implicăm politicul şi să menţinem solidaritatea în sânul societăţii în care trăim.

- Statul român vă oferă un sprijin?

- Nu, noi suntem sprijiniţi de comunitatea locală dorneană: biblioteca municipală unde avem şi un fond documentar de publicaţii, fotografii, cărţi care vorbesc despre cele două ţinuturi foste romîneşti, pentru organizarea unor evenimente şi expoziţii, Casa de Cultură din localitate. Primăria, de exemplu, ne-a sprijinit când ne-am deplasat la Cernăuţi asigurându-ne mijlocul de transport. Deci, iată un sprijin dezinteresat.

- Ce credeţi, în final, că ar trebui întreprins pentru a îmbunătăţi dialogul cultural cu asociaţiile din provinciile istorice româneşti?

- Să fim mai deschişi şi mai insistenţi, noi, cei de aici, spre nevoile românilor de peste hotare. De exemplu românii din Ucraina primesc foarte greu viză pentru România, unii având nevoie şi de o chemare din ţară...ea ajunge, viza, la 35 euro. Nu încercăm noi să schimbăm cursul istoriei, dar, pentru ca românii din Nordul Bucovinei să vină mai uşor la noi, ar trebui să depăşim aceste obstacole frontaliere. (ADRIAN POPOVICI)

Articol preluat dupa cotidianul Crai Nou