În ultimul timp situaţia românilor din Ucraina s-a înrăutăţit

Interviu realizat cu Vasile Tărâţeanu, preşedintele Senatului Uniunii Interregionale „Comunitatea Românească din Ucraina”

- Domnule Vasile Tărâţeanu, suntem în preajma alegerilor prezidenţiale din Ucraina. Care credeţi că vor fi rezultatele alegerilor, pe cine mizează românii?

- În această situaţie care credeţi că va fi perspectiva relaţiilor româno-ucrainene după anunţarea rezultatului alegerilor?
- Sperăm ca relaţiile dintre România şi Ucraina să devină din ce în ce mai bune, dar mă îndoiesc pentru că aceiaşi speranţă am avut-o şi la începutul anului 2005 când mă bazam pe relaţiile bune care păreau că se stabilesc între preşedintele României, Traian Băsescu şi cel al Ucrainei Viktor Iuşcenko. În timpul vizitelor reciproce ale celor doi preşedinţi s-a constituit acea comisie prezidenţială în care ne-am pus foarte multe speranţe, dar aceasta nu a funcţionat, nu am îmbunătăţit cu nimic situaţia comunităţii româneşti din Ucraina. Ba dimpotrivă în ultimul timp situaţia românilor din Ucraina s-a înrăutăţit, actuala conducere, ce sperăm că va pleca, de o culoare ultranaţionalistă, a făcut tot posibilul să fie pus în primejdie învăţământul în limba română şi aproape că nu mai avem şcoli naţionale precum aveam până de curând, pentru că toate şcolile naţionale româneşti, desigur că se învaţă şi acum în limba română, dar foarte multe obiecte se predau din acest an în limba ucraineană şi nu în limba maternă. Nici măcar în perioada totalitarismului comunist, în cele peste 80 de şcoli din Regiunea Cernăuţi nu se întâmpla acest lucru. Atunci cu excepţia limbii ruse, toate obiectele se predau în limba română. Însă acum, precum am mai spus şi în alte interviuri găzduite în paginile revistei „Flacăra lui Păunescu”, şi pe această cale ţin să mulţumesc editorului şi patronului, pentru bunăvoinţă şi deschidere faţă de noi, deoarece este printre puţinii politicieni români care întotdeauna a abordat problema românilor din Ucraina de la tribuna Parlamentului României. Şi este păcat că nu mai este acum printre parlamentarii români pentru a menţine vie această flacără şi acest interes faţă de comunităţile româneşti din afară şi consolidarea românismului în ţară şi în afara hotarelor ei. Acum în şcolile noastre datorită actualului ministru al învăţământului, istoria, geografia, matematica şi alte obiecte se predau în limba ucraineană, deci aceste şcoli nu mai pot fi numite şcoli româneşti. În acordul semnat cu Ianukovici, el a promis că va anula toate ordinele şi dispoziţiile actualului ministru al învăţământului prin care ni s-au îngrădit sau ni s-au limitat drepturile la învăţământ în limba maternă. Este o speranţă a noastră că dacă va ajunge el la putere procesul de deznaţionalizare nu va mai decurge atât de rapid. Oricum acest proces are loc dar poate să se desfăşoare în sute de ani sau în câteva decenii. Noi românii o să fim reduşi la tăcere, ca şi celelalte minorităţi naţionale importante din Ucraina care au învăţământ în limba maternă, inclusiv ruşii şi maghiarii. Conform datelor statistice în Ucraina sunt peste 10 milioane de ruşi, 500.000 de români, câteva sute de mii de maghiari, evrei, polonezi, tătari, şi alte minorităţi dar care nu sunt aşa de importante. Minoritatea tătară din Crimeea se consolidează acum treptat, mulţi întorcându-se acum acasă după ce au fost deportaţi încă din vremea lui Stalin. Aceste minorităţi importante vor vota acum cu Ianukovici, conform acestui acord de parteneriat. Partidele din Ucraina nu sunt constituite pe doctrine ci în jurul unor grupuri de interese economice şi mafiote.

- Sunteţi complet implicat în viaţa politică din această parte a ţării. V-aţi implicat şi în activităţile electorale?
- E de datoria mea să mă implic şi chiar sunt dator să fac acest lucru datorită funcţiei mele de consilier regional în Regiunea Cernăuţi, făcând parte din facţiunea Partidului Regiunilor deşi nu sunt membru de partid, împărtăşesc platforma electorală a acestui partid. Nu am fost niciodată membru de partid nici măcar în Partidul Comunist, nu vreau să intru nici acum în alte partide. Fac parte, dacă se poate spune aşa din cel mai mare partid din Regiunea Cernăuţi „partidul românilor”, dar cum nu există acest partid sunt membru al Uniunii Interregionale Comunitatea Românească din Ucraina, sunt preşedintele senatului acestei regiuni şi promovez interesele românilor în Consiliul Regional şi în această campanie electorală prezidenţială. Închei acorduri şi contracte cu cei care ne sprijină pe noi şi nu caută să ne lichideze. M-am implicat am avut şi întâlniri cu alegătorii am fost în cabinetul de primiri al candidatului Ianukovici, am deschis în toate oraşele cabinete de primire a cetăţenilor şi am înscris diverse plângeri pe care le-au adus oamenii pentru a putea să le rezolv. Iar acum în campania electorală, că aceasta este meseria mea de ziarist de peste 40 de ani, am editat trei numere din ziarul „Curierul Cernăuţilor” care sunt difuzate în regiune într-un tiraj de peste 20.000 de exemplare. Al doilea număr l-am scos cu un tiraj de 30.000. Sper că voi mai scoate unul în turul doi al alegerilor prezidenţiale pentru că şi atunci se vor cheltui alţi bani din buzunarele noastre pentru campania electorală.

- Care credeţi că vor fi efectele alegerilor în planul învăţământului în limba română?
- Parţial am răspuns la această întrebare. Dacă va câştiga Ianukovici, el a promis în acordul semnat cu noi că va anula ordinele ministrului învăţământului din Ucraina - Ivan Vakarciuc, care au fost emise în 2009, ordinele 461 şi 495 prin care s-a restrâns reţeaua de învăţământ în limba maternă prin introducerea predării principalelor obiecte în limba de stat. Dacă se va ţine de cuvânt vom avea o anumită libertate şi democraţie, ne vom putea dezvolta conform dorinţele noastre în ceea ce priveşte învăţământul şi credinţa în limba noastră. Dacă vom pierde aceşti doi piloni nu ne vom mai putea numi români. Dacă vor câştiga ceilalţi situaţia noastră va continua să se înrăutăţească ori numărul de şcoli a scăzut de la 90 câte erau după 1990 la 77 acum. Dacă vor rămâne în continuare la putere naţionaliştii şi ultranaţionaliştii ucraineni, ce vor să construiască o Ucraină numai pentru ucraineni, situaţia noastră se va înrăutăţi şi mai mult.

- Precizaţi mai înainte faptul că în Ucraina trăiesc peste 10 milioane de ruşi. În aceste condiţii în ce măsură se implică şi este interesată Federaţia Rusă de rezultatele alegerilor.
- Eu cred că între toate statele lumii există interese legate de felul în care decurg evenimentele din celelalte ţări. Aşa cum ucrainenii erau foarte interesaţi cine va veni la conducerea României, aşa şi acum conducerea Rusiei este interesată de ceea ce se întâmplă în Ucraina şi mizează pe unii din candidaţii de aici, mai ales datorită faptului că în Ucraina locuiesc peste 10 milioane de ruşi. În acest caz face şi ea jocurile ei mai ales prin Partidul Comunist din Ucraina. Poate că încearcă să-şi facă jocurile şi prin Iulia Timoşenko, care nu demult a fost şi s-a întâlnit cu Putin la Moscova, poate şi cu Ianukovici care a participat la congresul partidului Rusia Unică la Moscova. Ca un mare stat, şi având cea mai mare frontieră cu Ucraina are interese aici. Aşa cum România are, şi trebuie să aibă interese în Ucraina, datorită teritoriilor care au fost româneşti, şi a comunităţii de români care numai în Regiunea Cernăuţi numără 250.000 de persoane, adică un sfert din populaţia regiunii, care sunt foşti cetăţeni români, sunt fii sau nepoţii lor, şi au pierdut cetăţenia română independent de voinţa lor. Aşa şi Rusia are interesele ei.

- Cunoaştem faptul că relaţiile dintre Ucraina şi Federaţia Rusă sunt destul de încordate, mai ales că în 1955 Hruşciov a cedat Ucrainei Crimeea, precum a făcut şi cu sudul Basarabiei. Ce cunoaşteţi despre relaţiile ruso-ucrainene din această perspectivă?
- Conducerea Rusiei nu a făcut declaraţii în acest sens, se fac aluzii, declaraţii politice la nivel de parlament, mai ales ultranaţionaliştii ruşi. Unii lideri ucraineni transferă aceste declaraţii asupra oficialilor ruşi deşi aceştia nu au afirmat aşa ceva. Precum nici România nu a declarat că vrea înapoi Bucovina, Republica Moldova, ori sudul Basarabiei. Astfel de declaraţii le face Vadim Tudor sau alţi politicieni, aşa că partea ucraineană nu are motiv să susţină că statul român a adoptat o astfel de poziţie. Ori statul român a semnat la Constanţa că nu are pretenţii teritoriale asupra Ucrainei şi din această cauză cred că Ucraina nu are dreptul să acuze nici Rusia nici România de politică expansionistă. Ucrainenii aruncă aceste declaraţii, ca şi serviciile secrete, pentru a vedea cum se reacţionează. În ceea ce priveşte flota este vorba deja despre relaţiile economice dintre cele două ţări. Întreaga lume a acceptat faptul că frontierele nu trebuie să se schimbe, în fapt noi ne dorim altceva, dorim ca frontierele să devină transparente ca eu să pot trece în România fără viză, invitaţie sau alte demersuri. În patria mea, la mormântul mamei mele, la verii mei, la mănăstirile mele ca român. Vreau să merg fără invitaţia pe care o cere Ministerul de Externe al României pentru a-mi acorda viza.

- În ce măsură presa şi politicienii ucraineni mai aduc în actualitate rezultatele procesului câştigat de România privind Insula Şerpilor?
- Nu se mai discută în ultimul timp despre asta, dar atunci când se iveşte vreo ocazie aceste aspecte sunt reluate şi îl acuză şi pe Iuşcenko de cedare şi că nu a promovat bine interesele Ucrainei. Mai mult chiar, la Cernăuţi, Consiliul Regional a adoptat o scrisoare către conducerea Ucrainei prin care acuză guvernul ucrainean că nu a reacţionat la faptul că România a simplificat procedurile de acordare a cetăţeniei. Singurul care a votat împotriva acestei scrisori am fost eu, membrii partidului regiunilor s-au abţinut la vot şi au luat cuvântul condamnând această scrisoare adoptată de Consiliul Regional Cernăuţi, pentru că este o problemă internă a României şi nu avem noi dreptul să ne amestecăm. Statul ucrainean nu recunoaşte dubla cetăţenie dar nici nu scrie în constituţie că o interzice. Dar dacă nu o recunoaşte atunci de ce statul ucrainean a acordat peste 100.000 de cetăţenii unor ucraineni din Republica Moldova şi Transnistria? De ce are standard dublu? Să nu se uite că România a adoptat acest lucru în virtutea legislaţiei europene de la Lisabona pentru dubla cetăţenie. Locuitorii din Transnistria au patru cetăţenii: rusă, ucraineană, moldovenească şi transnistreană.

- Noul guvern moldovean, în frunte cu premierul Filat a declarat ca limbă de stat limba română şi tuturor să li să spună români şi nu moldoveni.
- Salut din tot sufletul această declaraţie şi mă bucur pentru noul guvern al Republicii Moldova. Sper că se va alege şi preşedintele legitim al republicii. Îi salut pe Filat şi pe Ghimpu şi întreaga echipă de acolo pentru faptul că în momentul de faţă conducerea Republicii Moldova este o conducere a poporului din această palmă de pământ românesc. Ei au constatat un adevăr, şi patria mea a lui Vasile Tărâţeanu, din Bucovina este limba română, şi cea a transnistreanului Anatol Codru este limba română. Iată că această conducere a poporului din Moldova exprimă voinţa acestuia şi o salut, sunt cu ea şi mă mândresc că pe unii îi cunosc personal şi le doresc să treacă de toate greutăţile pe care le vor întâmpina şi să aducă Republica Moldova alături de România în Uniunea Europeană. Aceasta este dorinţa tuturor românilor.