|
Scris de Slavic
|
|
Joi, 29 Octombrie 2009 19:38 |
|
u pot să rămân indiferent la chestiile pe care, unii sau alţii mai mult sau mai puţin avizaţi, cunoscători sau nu ai subiectului „Rădăuţă”, le postează cu o nonşalanţă ieşită din comun fără a ţine cont că părerile lor chiar influenţează viziunea reală şi corectă a unora despre acest personaj al poveştilor nemuritoare. Nu ştiu cât de mult se completează ceea ce ştiu eu cu ceea ce ştiu alţii (aviz Corina Ciobanu!!!) şi nu ştiu cât de mult contează pentru cei care vor să se implice cu adevărat pentru binele nostru, al studenţilor basarabeni, însă un lucru este clar … dezbaterile pe astfel de teme nu că sunt necesare, dar chiar se impun (aviz Andy) pentru a-i stabili pe aceia dintre noi care vor doar să ne folosească pentru realizarea dorinţelor lor ascunse. Şi nu că aş avea eu ceva cu UNTB, dar acest Rădăuţă chiar mă scoate din sărite erijându-se în reprezentantul basarabenilor din România.
|
|
Citeşte tot articolul
|
|
|
Scris de Ioan Pop
|
|
Luni, 07 Decembrie 2009 20:51 |
|
Într-o scrisoare, datată februarie 1912, adresată Societăţii Academice „Junimea” din Cernăuţi, analizând retrospectiv evenimentele, Teodor V. Stefanelli dădea explicaţii legate de contribuţia sa la organizarea Societăţii.
Redau în continuare fragmente din scrisoarea respectivă, considerând-o un document important, o adevărată frescă realizată de un contemporan cu evenimentele, despre condiţiile în care a luat naştere prima societate a studenţilor români din Bucovina.
|
|
Citeşte tot articolul
|
|
Scris de Oxana
|
|
Joi, 06 August 2009 08:45 |
|
Între basarabeni şi bucovineni a existat totdeauna o legătură mai
deosebită. Şi nu vorbesc doar de relaţiile dintre societăţile şi
asociaţiile de cultură, dar şi de oamenii simpli. Am simţit asta din
momentul în care-am venit la Suceava. Tot aici, în Bucovina, literatura
basarabeană (poate mai mult decât în altă zonă a României) este
căutată, citită şi apreciată. Am fost plăcut surprinşi să descoperim în ultimul număr al revistei
“Bucovina Literară” (de altfel ca şi în numerele trecute) mai multe
materiale despre literatură din stânga Prutului. Este vorba, mai întâi
de toate, de un interviu cu scriitorul Leo Butnaru, o recenzie a
doamnei Doina Cernica la cartea “Copii la ruşi” de Leo Butnaru, apoi
articolul despre Magda Isanos a domnului Adrian Dinu Racheriu. Însă cea
mai mare surpriză a fost să descoperim în pagini revistei reproduceri
ale unor lucrări de Alecu Reniţă, din expoziţia personală de artă
fotografică de la Muzeul de Istorie Suceava (martie-aprilie 2009).
Ne bucurăm că iniţiativa Grupul de Iniţiativă al Românilor din Basarabia Suceava de a vernisa această
expoziţie fotografică a domnului Reniţă a trezit aşa ecouri. Încă o
şansă de a descoperi splendorile Basarabiei pentru cei care n-au avut
posibilitatea să ajungă la expoziţie. |
|
|
Scris de Scythe
|
|
Duminică, 16 Mai 2010 12:09 |
Ar fi bine ca să se urgenteze rezolvarea problemei traficului de frontieră, care se desfăşoară cu multe piedici din partea guvernului român
Interviu realizat cu Ion Proca
- Domnule Ion Proca am vrea să ştim ce s-a schimbat în Basarabia odată cu venirea conducerii democratice?
- După cum se vede avem o primăvară splendidă. Un vechi prieten de al meu spunea că atunci când a fost regimul burghezo-moşieresc românesc în Basarabia nu înfloreau nici zarzării. Aşa se scria în ziare în perioada lui Brejnev motivându-se că au fost mari pagube din partea românilor. Astăzi românismul învie pe acest teritoriu năpăstuit, învie pentru că la putere au venit forţele democratice care, cred eu, că vor dăinui în acest secol minunat. Cu toate acestea aş vrea să remarc faptul că în Alianţă au început să se clatine pereţii, pe care noi îi credeam durabili. La ultima şedinţă cei trei au votat pentru ca preşedintele interimar al Republicii Moldova să plece la Moscova, adică să meargă în bârlogul ursului, acolo unde am fost umiliţi şi unde ne-a fost încălcată onoarea. În acest război noi am fost puşi în prima linie şi foarte mulţi tineri de 20 – 25 de ani au fost carne de tun. Iar noi acum să mergem şi să ţopăim prin Piaţa Roşie? Cred că ar fi un sacrilegiu pe care nu merită să-l facem. Mihai Ghimpu a refuzat să plece dar la insistenţa acestor lideri, între care Marian Lupu, cred că va pleca. Dar poate va avea curajul să renunţe la această călătorie ruşinoasă.
- Astăzi se revine la declaraţia de independenţă. Voronin a declarat că este o mare prostie. Ce părere aveţi despre ceea ce a zis Voronin?
|
|
Citeşte tot articolul
|
|
Scris de Oxana
|
|
Vineri, 07 August 2009 17:27 |
10 argumente istorice şi ştiinţifice ale străinilor Anton Verancsics (1504-1573), umanist italian:
“Transilvania, Ţara Românească şi Moldova se deosebesc numai prin întreita împărţire, dar locuitorii acestora se numesc români…Limba e aceeaşi pentru amîndouă popoarele ca şi credinţa creştină de rit ortodox.”
Pierre Lescalopier (1550-1597), călător frăncez:
“…Locuitorii acestei ţări se socotesc drept urmaşi adevăraţi ai romanilor şi-şi numesc limba lor “românească”, adică română; limba lor este pe jumătate italiană şi pe jumătate latină, amestecată cu greaca şi cu un fel de păsărească.”
|
|
Citeşte tot articolul
|
|
|
|
|
<< Început < Anterior 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Urmatorul > Sfârşit >>
|
|
Pagina 10 din 17 |