N-ai strâns bucurii, pentru chin eşti nascută. Tu, boţ de ţărână moldavă. Mereu am în ochi icoana-ţi de vânturi bătută. Eşti suflet din sufletul neamului meu!
Dealurile acelea cândva verzi, bogate în ierburi și tot felul de viețuitoare sunt astăzi pline de mărăcini, gropi și necinste. Mă doare inima când îi știu pe cei îngropați acolo fără tihnă și, mai ales, nefiind cinstiți așa cum se cuvine. În sufletul meu, localități precum Oituz, Mărășești, Rovine, Plevna, au importanța unor monumente, a unor lăcașuri sfinte. Și așa ar trebui să fie pentru toți românii care nu și-au uitat bunicii, tații și rudele plecate în război și care au mușcat din pământ străin.
Partidul Stanga Europeană (PSE) se declară profund îngrijorat de primele acţiuni ale guvernării liberal-democrate din Moldova, „care reprezintă un pas înapoi in dezvoltarea instituţiilor democratice in Moldova”. PSE solicita într-o declaraţie Consiliului UE, Comisiei Europene si Parlamentului European, precum şi Consiliului Europei să joace un rol mai activ în stoparea şi prevenirea încălcării drepturilor omului, oprimării democraţiei si discreditării valorilor europene. Instituţiile europene trebuie să-şi ia responsabilitatea pentru a preveni stabilirea unui regim nedemocratic in Moldova. (Agentia DECA-press, 27.10.2009).
Concluzie: pe durata guvernării comuniste, în Republica Moldova instituţiile statului şi regimul Voronin erau democratice, in consonanta cu standardele europene (sau cel PUTIN pe aproape, pe foarte aproape).
The
members of the European Left Party declare themselves to be deeply worried,
because of the first actions initiated by the liberal democratic government of Moldova, saying
that these are a step back in the development of democratic institutions of Moldova. This
party asked the European Council, the European Committee and the European Union
Council to play a more active part in stopping and preventing actions against
the human rights, connected to oppressing democracy.
u pot să rămân indiferent la chestiile pe care, unii sau alţii mai mult sau mai puţin avizaţi, cunoscători sau nu ai subiectului „Rădăuţă”, le postează cu o nonşalanţă ieşită din comun fără a ţine cont că părerile lor chiar influenţează viziunea reală şi corectă a unora despre acest personaj al poveştilor nemuritoare. Nu ştiu cât de mult se completează ceea ce ştiu eu cu ceea ce ştiu alţii (aviz Corina Ciobanu!!!) şi nu ştiu cât de mult contează pentru cei care vor să se implice cu adevărat pentru binele nostru, al studenţilor basarabeni, însă un lucru este clar … dezbaterile pe astfel de teme nu că sunt necesare, dar chiar se impun (aviz Andy) pentru a-i stabili pe aceia dintre noi care vor doar să ne folosească pentru realizarea dorinţelor lor ascunse. Şi nu că aş avea eu ceva cu UNTB, dar acest Rădăuţă chiar mă scoate din sărite erijându-se în reprezentantul basarabenilor din România.
Douăzeci de ani? Dar a
trecut o groază de vreme! Mă gândesc şi... parcă-mi pare că a fost ieri... Şi
totuşi s-au scurs de atunci două decenii. Şi atâtea s-au întâmplat între timp!
E destul doar
să ne gândim la... ceea ce se cheamă Imnul de stat. Că doar despre Limba de
stat vorbim, nu? Imn de stat, Limbă de stat... La început „Deşteaptă-te,
române”, după aceea „Limba noastră-i o comoară”... Şi dacă era „Deşteaptă-te,
române”, şi limba părea să fie româna, dar imediat ce s-a adoptat „Limba
noastră” ca Imn de stat nu s-a mai ştiut nimic clar... (În treacăt fie zis,
limba de stat a devenit limba de... Stati. Cu istoriile şi dicţionarul
respective.)
10 argumente istorice şi ştiinţifice ale străinilor
Anton Verancsics (1504-1573), umanist italian:
“Transilvania, Ţara Românească şi Moldova se deosebesc numai prin întreita împărţire, dar locuitorii acestora se numesc români…Limba e aceeaşi pentru amîndouă popoarele ca şi credinţa creştină de rit ortodox.”
Pierre Lescalopier (1550-1597), călător frăncez:
“…Locuitorii acestei ţări se socotesc drept urmaşi adevăraţi ai romanilor şi-şi numesc limba lor “românească”, adică română; limba lor este pe jumătate italiană şi pe jumătate latină, amestecată cu greaca şi cu un fel de păsărească.”
